Musulmanii și antisemitismul, o combinaţie prezentă în Europa

 Grupurile de extrema dreaptă rămân cea mai mare ameninţare la adresa evreilor din Germania și nu numai. Elementul de noutate constă în creșterea ostilităţii și din partea musulmanilor refugiaţi.
Sondajele par să indice faptul că antisemitismul din Germania este în declin, dar evreii se confruntă totuși cu o ameninţare solidă din partea grupurilor de extrema dreaptă, precum și din partea musulmanilor, a căror ostilitate se bazează pe opoziţia faţă de Israel, potrivit unui raport comandat de Bundestag (Parlamentul Germaniei).

„Aprobarea formei clasice a antisemitismului se rezumă la doar 5 procente. Aprobarea așa-numitului antisemitism secundar – adică tot ceea ce este legat de Holocaust și convingerea că evreii sunt o piedică în regăsirea normalităţii pentru că ne reamintesc de Holocaust – este într-o scădere evidentă. Doar 26% dintre respondenţi sunt de acord cu această supoziţie”, a declarat Juliane Wetzel, istoric specializat în antisemitism și unul dintre autorii raportului.

„Un studiu pe care l-am comandat cu privire la atitudinea imamilor nu a putut identifica existenţa unui antisemitism radical. Totuși este evidentă o corelare a politicii israeliene cu ideea Holocaustului. Acum trebuie să observăm antisemitismul printre musulmani și să intensificăm măsurile preventive”, susţine experta. Între 2001 și 2015 au fost comise în medie 1.522 de infracţiuni antisemite, dintre care 44 au fost infracţiuni violente. Creșteri subite ale atacurilor antisemite au fost observate în 2002, 2006, 2009 și 2014, când au avut loc escaladări ale conflictului israeliano-palestinian.

Petra Pau, vicepreședintele Bundestagului, a declarat că criticile la adresa Israelului sunt adesea folosite pentru a justifica antisemitismul. „Patruzeci de procente din populaţia germană este de acord cu afirmaţii care constituie un atac la adresa evreilor prin remarci ostile faţă de Israel. Aceasta indică o ignoranţă înfricoșătoare cu privire la Israel și societatea israeliană, în sensul că israelienii sunt consideraţi similari cu evreii, deși există creștini, musulmani, atei și alţi credincioși în Israel”, a explicat politicianul german. „Ura faţă de evrei nu este o problemă specifică arabilor sau musulmanilor. Dar există modele specifice în anumite grupuri cu structură musulmană și încă nu știm prea multe despre asta”, a continuat Pau.

Comentând pe marginea acestui sondaj, DW subliniază că „atmosfera din ţara de origine a multor refugiaţi generează atitudini antisemite, nu religia acestora, astfel încât e deosebit de important ca refugiaţii să fie informaţi și educaţi în legătură cu această problemă. Confruntarea cu antisemitismul face parte din procesul de integrare în societatea germană. Iar integrarea e o muncă grea.” În 2014 au avut loc în Germania mai multe demonstraţii anti-israeliene în cursul cărora manifestanţii strigau lozinca: „Hamas, Hamas, băgaţi-i pe evrei la gaz.” Pornind de la aceste incidente, doi jurnalişti şi-au propus să găsească un răspuns la întrebarea cum de aceste acţiuni au fost primite din partea populaţiei cu lipsă de implicare. Din demersurile celor doi autori s-a născut un pamflet, intitulat ironic: „Israelul e de vină pentru toate.”

De fapt, reprezentanţii Comisiei Europene au atras atenţia de mai mult timp asupra creșterii tendinţei de intensificare a acţiunilor contra evreilor. „În ultimii ani vedem cum acest monstru vechi, care este antisemitismul, revine în Europa. Nu m-aș fi gândit că acest lucru ar fi fost posibil acum 20 de ani, dar el se întâmplă acum”, a afirmat în 2015 prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în urma publicării unui raport al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE. La rândul său, comisarul european pentru justiţie și egalitate de gen a evocat „tendinţa în creștere a manifestărilor antisemite, tot mai intense” pe continentul european. Conform raportului, de exemplu, numărul oficial al actelor antisemite în Austria a crescut de la 37 în 2013 la 58 anul trecut, iar în Marea Britanie de la 535 la 1.168, în aceeași perioadă.

Cu doi ani înainte, aceeași Agenţie a constatat, în urma unui sondaj de opinie, că trei din patru evrei intervievaţi, adică echivalentul a 76% din totalul eşantionului, susţin că atitudinea antisemită s-a accentuat constant în ultimii 5 ani. Autorii majorităţii cazurilor de abuz au fost identificaţi drept indivizi cu o viziune musulmană extremistă (27%), apartenenţă la ideologia de stânga (22%) şi de dreapta (19%). „Israelienii se comportă la fel ca naziştii faţă de palestinieni”, este una dintre cele mai frecvente comentarii făcute de britanici referitor la evrei, precum şi „evreii exploatează victimizarea de pe urma Holocaustului pentru interesul personal”. În Europa de Est, pe de altă parte, „găsim un antisemitism de tip mai vechi, de inspiraţie fascistă, neofascistă sau ultranaţionalistă. Un extremism clasic, uneori combinat cu un fundamentalism religios. Mulţi spun că evreii şi-au meritat soarta pentru că L-au răstignit pe Iisus. Asistăm la evoluţii şi la involuţii”, comentează Radu Ioanid, directorul Programului Internaţional de Arhive al Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington.

„Există numeroase indicii privind răspândirea antisemitismului în rândul refugiaţilor din ţările musulmane arabe, însă situaţia este complexă. Există pericolul de a fi imparţiali și de a judeca întreaga populaţie musulmană ca și cum ar fi promotoarea unei atitudini antisemite”, a avertizat Wetzel.

 Florentin Lehaci